Descopera Targovistea cu mine: obiective turistice

Se afișează postările cu eticheta obiective turistice. Afișați toate postările

marți, 7 octombrie 2014

Cand visele prind contur

Water World Wednesday, Miercurea fara cuvinte, Wordless Wednesday

duminică, 28 septembrie 2014

Biserica mare Domneasca din Targoviste este ctitoria voievodului Petru Cercel (1583-1585). Biserica a fost zidita in acelasi timp cu Casa Domneasca si alaturi de aceasta, in anul 1584. Lacasul poarta hramul Adormirea Maicii Domnului si a fost realizat dupa modelul bisericilor de tipul cruce greaca inscrisa.
Monumentul se distinge de lacasurile ridicate la sfarsitul secolului al XVI-lea prin proportiile sale nemaintalnite pana atunci, dreptunghiul in care se inscrie conturul exterior masurand 14 metri pe 30 de metri.

Varietatea temelor iconografice, simtul in armonizarea culorilor, ca si expresivitatea figurilor, fac din pictura acestei biserici una din marile realizari ale epocii. Bogatia de detalii, marele numar de scene de mici proportii, legate intre ele prin colorit si scara, creeeaza o puternica expresie de unitate, care se desprinde, de altfel, din mai toate ansamblurile de pictura ale epocii brancovenesti.

Pictura, pastrata si in zilele noastre, este realizata integral intre anii 1696-1698, in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, continand cea mai ampla galerie de portrete de domnitori munteni.

InSPIREd Sunday

duminică, 21 septembrie 2014

Muzeul tiparului din Targoviste

Pe latura de sud-est a Curtii Domnesti, aproape de biserica Sfânta Vineri, se afla Muzeul Tiparului si al Cartii Vechi Romaneati, gazduit in Casa Arama. Din vechea casa, se mai pastrează acum doar doua ziduri de interior. Compusă din pivniţă, parter şi etaj, accesul la etaj făcându-se printr-o scară exterioară din lemn , Casa Aramă este un exemplu de valoare al construcţiilor tradiţionale din zonă.

La parterul clădirii, a fost amenajat Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti, ce adăposteşte mărturii ale civilizaţiei unui popor, exprimată printr-unul din cele mai profitabile meşteşuguri – tiparul. Circuitul expoziţiei începe cu prezentarea primelor forme şi suporturi de scriere şi continuă cu momentul inventării tiparului cu litere mobile şi răspândirea lui în Europa. Introducerea tiparului în Ţara Românească este marcată prin tipăriturile în limba slavonă ale lui Macarie: Liturghier (1508),

Octoih (1510) şi Evangheliar (1512),

realizate la Târgovişte, vatra tipăriturilor din Ţara Românească. De aici, mai târziu, va porni Coresi, cel care va sădi în mintea oamenilor ideea că ”şi în limba română se poate citi cuvântul Domnului” şi a cărui activitate tipografică desfăşurată atât la Târgovişte, cât şi la Braşov este ilustrată în expoziţie (Triod Penticostar – 1578, Evangheliar slavonesc -1579,

Evangheliar român – 1561). Impunerea limbii române în tipărituri este evidenţiată prin cărţile scoase de sub presă în secolul al XVII-lea, atât în Ţara Românească (Evanghelia învăţătoare, Pravila de la Govora, Îndreptarea legii),

cât şi în Moldova (Cazania lui Varlaam, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei) şi Transilvania (Noul Testament de la Bălgrad).

Apariţia cărţii laice este ilustrată prin tipăriturile realizate de Antim Ivireanu în secolul al XVIII-lea, la Târgovişte, Bucureşti, Buzău şi Râmnic (Panoplia dogmatică, Alixăndria, Pilde filosofeşti), prin manuscrisele şi tipăriturile domnitorului moldovean Dimitrie Cantemir (Istoria Imperiului Otoman, Descrierea Moldovei, Hronicul vechimei româno-moldo-vlahilor)

şi prin istoriile, gramaticile, calendarele de munci agricole şi dicţionarele editate de reprezentanţii Şcolii Ardelene.

Scrierile didactice şi de literatură beletristică în ediţii princeps din secolul al XIX-lea ale lui Negruzzi, Alecsandri, Pelimon şi Bolintineanu etalate în expoziţie marchează momentul renunţării la alfabetul chirilic şi al adoptării celui latin. Circuitul muzeului se încheie cu prezentarea primelor trei publicaţii cu caracter regulat: Curierul Românesc (1829), editat de Ion Heliade Rădulescu, Albina Românească (1829), a lui Gheorghe Asachi, şi Gazeta de Transilvania, tipărită de George Bariţiu.

Un interes deosebit din partea vizitatorilor îl stârnesc şi celelalte obiecte expuse în muzeu: ornamentele tipografice, inelele sigiliare, xilogravurile, valoroasele legături de carte şi tiparniţa din secolul al XVIII-lea, piesa de rezistenţă a expoziţiei.

joi, 18 septembrie 2014

Manastirea Stelea

Aşezământul mănăstiresc a fost fondat în a doua parte a sec. XVI de Stelea Spătarul . Prima relatare despre mănăstire datează din martie 1582, într-un document emis de Mihnea Turcitul. Deteriorată probabil de cutremurul din 1 febr. 1637, biserica a fost dărâmată. Din vechiul ansamblu se mai păstrează (restaurată de mai multe ori) casa egumenului, numită Casa Nifon, nume legat de patriarhul Nifon al II-lea al Constantinopolului care a fost şi prin Târgovişte. Actuala formă a bisericii mănăstirii Stelea se datorează epocii lui Matei Basarab. După luptele care au avut loc între Matei Basarab şi Vasile Lupu (domnul Moldovei care a atacat Ţara Românească) la Ojogeni pe Prahova cât şi la Merişori pe apa Ialomiţei (1639) se ajunge la pace printr-o legătură sfântă a zidirii bisericii Stelea din Târgovişte de Vasile Lupu şi a mănăstirii Sovejea din jud. Vrancea de Matei Basarab. Biserica Stelea a fost zidită în 1645 după planul vestitei biserici Trei Ierarhi din Iaşi, de aceiaşi meşteri şi cu aceleaşi materiale. S-a sfinţit cu hramulÎnvierea Domnului avut şi de biserica lui Stelea Spătarul, hram ce-l poartă şi azi. Vasile Lupu a ales locul fostei mănăstiri a lui Stelea Spătarul din motive de pietate filială. Lângă faţada sudică a vechii biserici se află înhumat tatăl său Nicolae Coci vel agă (comandant de oşti), menţionat şi în pisania noului lăcaş scrisă în litere slavone, în mijloc având stema Moldovei, în care se spune: Acest sfânt lăcaş închinat hramului «Sfintei Învieri» este făcut de mine domnul Ţării Moldovei, în pomenirea tatălui meu Nicolae ce a decedat în acest oraş, în anul mântuirii 1 sept. 1645, când s-a şi sfinţit. În prezent mormântul tatălui lui Vasile Lupu se află în partea dreaptă a pronaosului.