Fotografiile din acest blog sunt protejate conform legii 8 /1996 privind drepturile de autor. Preluarea e permisa doar cu acceptul proprietarului.

joi, 19 decembrie 2013

Amintiri din casa mamei

Postat initial in Simfonia florilor
De ce l-am adus aici? Pentru ca Mnnie m-a facut sa plng cand i-am citit scrisoarea.

Dupa cum spuneam ,am petrecut o saptamana in vechea casa parinteasca , nelocuita de 6 ani de zile. Fara televizor , fara aparat de radio , fara ceas .... cu telefonul mobil dar fara semnal! Doar eu si Maya. A fost o saptamana de lupta cu buruienile care ocupasera curtea si gradina si cu viespile care ocupasera casa . Locul si putinele lucruri care au mai ramas in casa care sta sa se prabuseasca mi-au adus in memorie lucruri petrecute cu multi ani in urma . Intr-una din camere  , pe un perete se afla un tablou cu doua pisici ! Imi amintesc de timpul cand le-am cusut . Este ceea ce azi numim ...goblen. Sunt doua astfel de goblenuri in casa . Unul este inramat si se afla pe perete, celalalt l-am gasit in sifonier. De ce doua ? Pentru ca am cusut eu unul si sora mea unul! Nu mai stiu care este cel inramat , dar nu are importanta. Mama le-a pastrat pe amandoua de aproape 50 de ani !
Va plac?













Intr-o alta camera , pe peretele dinspre nord , mama si tata m-au urmarit toata saptamana ! Imi amintesc cand mama a facut tabloul asta . Voia sa aiba un tablou cu ea mireasa desi  niciodata nu a purtat rochia si voalul de mireasa . Nu a apucat. Tata a plecat la cer la 27 de ani.


Pe un alt perete, cel dinspre apus se afla inca tabloul in care suntem eu si sora mea copii. Eu in dreapta imaginii. Fotografiile sunt retusate! :) Nu am avut niciodata astfel de bucle! Nici macar cand am crescut nu mi-am pus parul pe bigudiuri ! :)  Dar purtam funde in par!  Eram frumusele! :)

















Pe peretele dinspre rasarit , se afla inca icoanele mamei . Un fel de altar ! Icoana din stanga , cea cu Maica Domnului este pictata pe sticla de Ile. Numai artisti in familie, desi toti suntem ingineri . :)

















Din nefericire, casa este intr-un stadiu avansat de degradare . Poate voi reusi s-o renovez inainte sa se prabuseasca definitiv. Terenul a cam luat-o la vale si peretii s-au crapat . Timpul isi cere tributul. Casa este veche de peste 45 de ani si este construita din paianta . Imi amintesc cand a fost construita pentru ca am muncit toata vara ca salaori si eu si sora mea .Cine era sa faca? Mama nu avea bani sa plateasca . Astea au fost posibilitatile ei, ramasa singura cu doi copii mici la 27 de ani. A fost o luptatoare. Nu s-a mai recasatorit niciodata . Nu voia ca noi copii sa avem tata vitreg. Poate am noroc si cu banii obtinuti din florile mele voi putea sa renovez casa, desi pana acum nu mi-am propus sa valorific aceste flori!
Am simtit nevoia sa fac aceasta postare acum cand s-au implinit 6 ani de cand mama a plecat. Nu stiu daca e bine ca am facut asta , dar asa am simtit .
Mai vreau sa va arat fantana de langa casa cu apa rece si buna . Acum satul are apa curenta . Numai la casa mamei nu a ajuns conducta de apa. Primarul a gasit de cuviinta sa opreasca conducta la 50 de metri de casa mamei ... " din lipsa de fonduri" . Oare cat ar mai fi costat 50 de metri de conducta? Oricum fantana e la datorie.











4 comentarii:

  1. Of, of!
    Dorul si golul din suflet nu se vor umple nici o data!
    Mama a plecat de mai bine de 18 ani! :(

    RăspundețiȘtergere
  2. E tare geru.Sunt cam in aceeasi situatie,numai ca eu sunt departe si a trebuit sa vand,nu puteam sa o las sa fie distrusa.E mai dureros sa vinzi, decat sa refaci casa.Nu am mai trecut pe acolo,pentru ca nu pot,cu toate ca aproape stau niste rude pe care le vad cand merg la cimitir.M-a schimbat total aceasta.Am vazut ce ramane dupa noi si cata importanta au toate dupa.

    RăspundețiȘtergere
  3. Frumoasa si emotionanta postare! Mi-am amintit de cantecul lui Dolanescu: "Casa parinteasca nu se vinde... " Locul unde am vazut lumina zilei, unde am crescut sub ochii parintilor, unde ne-am format ca oameni. Acolo sunt radacinile noastre si nu trebuie sa uitam deloc asta!
    Numai bine si zile frumoase! :-)

    RăspundețiȘtergere
  4. Postul m-a făcut să-mi amintesc de casa bunicilor... o păstrăm, dar pare că "se duce la vale"... Trecutul... fără el nu se poate şi ne motivează să mergem înainte!
    Să aveţi Sărbătorile de Crăciun pline de căldură sufletească, să vă bucuraţi de tot şi toate! Crăciun Fericit!

    RăspundețiȘtergere

Thank you so much for stopping by. I love my followers and visitors. Your comments make me happy! :)