Paianjenul viespe(Argiope bruennichi)

Tot incerc de ceva vreme sa-mi fac curatenie in fotografii. De fiecare data incep cu '"avant proletar", avant  care dispare pe masura ce mai gasesc cate o fotografie la care nu pot sa renunt. Nu pentru ca ar fi cine stie ce fotografie valoroasa, ci pentru ca  imi vine in minte momentul in care am facut-o. Si se pare ca eu nu pot renunta la ...momente!! Grea treaba! Cred ca va trebui sa angajez pe cineva care sa nu fie lagat de " momente"si sa opreasca doar fotografiile care ii transmit un oarece sentiment. Dupa ce am sters vreo 58 de fotografii( asa imi arata recyle bin-ul ) m-am intalnit cu un paianjen care nu s-a lasat sub nicio forma sters!!! :))  Se holba la mine cu un ochi critic si parca imi zicea -" De ce m-ai deranjat de la masa, daca nici macar nu spui oamenilor ceva despre mine? "

 Intelegeti ce vreau sa spun?"Momentul"! Cand am facut aceste fotografii , o musculita se prinsese in panza tesuta de domnul de mai sus, iar eu am eliberat-o pentru ca nu m-a lasat sufletul s-o las sa fie mancata. Pare stupid, dar am mai asistat o data la asa ceva si n-am vrut sa repet experienta.Vedeti aici momentul acela!
M-am oprit pentru moment cu stersul si am inceput sa caut detalii despre Paianjenul viespe.
Iata ce am spicuit .
 Paianjenul viespe tese o panză sferica, in spirala. In medie, paianjenul are nevoie de 40 de minute pentru a construi plasa. Panza este fixata printre iarba la inaltimea de 20-70 cm deasupra solului. Populeaza  zonele cu iarba inalta sau marginile padurilor, uneori poate fi gasit în localitati. Panza este alcatuita din 19 - 41 raze (media e 30).
Din centrul panzei spre pereferi, paianjenul tese două benzi verticale, una in jos, alta in sus. Benzile se numesc stabilimentum si reprezinta straturi late de matase. Rolul lor incă nu este cunoscut, dar se presupune că ele atrag insectele prin reflectarea razelor ultraviolete. O altă ipoteza explica prezenta stabilimentum-ului ca mijloc de consolidare si stabilizare a pânzei în timpul vibrației.
Prada prinsă în pânză este imediat înfășurată cu matase. Apoi, paianjenul injecteaza venin si enzime digestive care digera parțial victima. Prada lichifiată este aspirata cu muschii atasati de faringe. Hrana principala a paianjenului viespe este constituita din diferite insecte, precum: lacuste, muate si albine și pot consum pana la patru insecte pe zi.

 Mai multe detalii gasiti la sursa mentionata mai sus.

 Macro Monday 2, Monday Mellow Yellow